Aud zgomotul vagoanelor si al usilor care se deschid si se inchid..aud vocea care anunta directia trenului. Aud mormait de oameni, melodii de telefon, sunet amestecat de manele cu rock..aud tocuri grabite.. aud un murmur urias ca o huruiala feroce ca tipatul de metal ascutit amestecat cu viata..ceva ce nu mi e usor sa descriu.

Vad – Multimea merge intr-o singura directie..vad multe fete insa seamana atat de mult incat parca vad una singura. Nu stiu daca vad mai multe camasi albe si serviete sau una singura. Multimea pare normala si fara culoare, insa lipsa de culoare si de extravaganta este suplinita de peretii si de panourile cu mesaje agresive. Toata lumea vinde ceva, toti sunt cei mai buni si mai ieftini, toti au inventat cate un slogan pe care il prezinta viu colorat.. Ici si colo cate un om , satul de anonimat trece grabit etalandu-si mandru diferenta care consta in parul vospit sau blugii rupti si colorati…insa trece repede.

Oare ajung la timp? Ah ce greu vine metroul..oare am timp sa imi iau un covrig? Am lasat biroul plin de proiecte..Oare azi iau salariul? Am o gramada de facturi. De abea astept sa vina seara..Ce m-am saturat de drumul asta si de tot..ganduri si emotii se amesteca intr-o frustrare uriasa in care cu greu imi pastrez cheful de a trai o noua zi ..

In multime ai chip doar daca ti a crescut stima de sine pana la cer. Daca nu, incerci sa iesi in evidenta cumva caci normalitatea déjà pare o boala, un defect al societatii actuale. Astfel ca tot mai multi tineri se imbraca diferit, urasc camasile albe, si regulile. Individualitatea poate exista inca la noi in multime. Inca multimea de la noi nu este cea de la Tokyo. Daca vrei sa stii cat de puternica iti e identitatea du te si fa proba intr-o metropola uriasa, si ai sa vezi ca nu mai ramane nici farama din ea. Vei fi subjugat de tehnologie, electricitate, si oameni cu acelasi chip. Vei avea alt chip insa cu greu vei mai sti cine esti.

Individualitatea este un cuvant rar in societatea de azi. Individualitate nu inseamna sa fi singur si izolat, desi multi tampiti cred ca trebuie sa ne vedem parte din intreg si isi neaga individualitatea, in loc sa si-o construiasca in intreg,  din toate elementele prin care se diferentiaza de ceilalti dupa ce vad prima asemenarile.  Mai are omul vreo sansa sa tinda spre individualitate in societatea actuala? Ma refer acum la omul din multime..nu la acel mic procent care se evidentiaza in lume.

Acum cateva zile la birou scriam reguli zilnice pentru o agentie de care ma ocup. Era trist caci ma gandeam cate reguli zilnice avem deja. Oare cei care ne au creat atatea reguli credeti ca s-au gandit vreo clipa la om ca individ? La mine, sau la tine? La faptul ca eu si tu vrem sa traim ca  oameni? Cum pot oare unii oameni sa isi asume ceea ce fac cand se gandesc la oameni ca la o multime de prosti pe care ii poarta intr-o directie sau in alta? Sunt de vina ei care se imbogatesc pe mirosul de efort al multimii sau multimea care are atat de putine unelte si sanse sa si iasa din aninmat, altfel decat vopsindu-si parul rosu?

A fi om este o afirmatie atat de banala pentru unii.. Unii ar spune da nu suntem? Ti se pare ca esti om atunci cand esti tratat ca un bou intr-o turma impinsa la deal sau la vale? Statutul de om ar trebui  ridicat la rang inalt, si in loc de asta, cunosc oameni care  fug de el, si se cred Dumnezeu. Ceea ce ma enerveaza ca declaratie doar, pentru ca ei nu inteleg ca a fi om e mai mult decat a spune eu sunt Dumnezeu de asemenea. Fara om, exista Dumnzeu? Doar omul ridicat la rang de individ poate fi tot ceea ce este el in ca om si spirit.

Unii spun ca se ocupa cu spiritualitatea. Cum naiba o fi asta tot stau si ma gandesc. Confunda cred ocultismul si ezoterismul cu spiritualitatea. De spiritualitatea n-ai cum sa te ocupi. E ca si cum ai zice ma ocup cu viata. Pai orice ai face tot viata e, orice ai face tot spirit e. Totul fiind o vibratie uriasa ar putea sa zica ca se preocupa sa si creasca vibratia, insa tot nu  suna bine..

Suntem intr-o mare identitate uriasa romaneasca din care credem ca stim tot..chiar si mersul lumii. Aud tot felul de profetii..s-au inmultit ca furnicile. Vindecarea ar fi sa mearga sa vada lumea..poate asa ar constientiza cutiuta in care traiesc..

Tinerii sunt speranta in tara asta, insa majoritatea ii vad un pericol.  Tineretul evadeaza pe internet, se zice la Tv, ei nu stiu sa comunice decat prin emoticoane, si fara emotii. Ce stiu ei de emotii ma intreb adeseori…ei care daca ies  din reguli pierd tot ce au..ei care, vad in tinerii din jur  agresivitatea lor proprie proiectata si se tem.

Ei care,vorbesc despre lumea virtuala ca si cum ar fi alta lume, nu  oamenii care acolo macar sunt ei insisi..Ar pune reguli si acolo insa nu prea au cum..si asta ii frustreaza la maxim. Ei care cred o intreaga generatie considerata analfabeta pe langa ei, care nu se uita la ce debiteaza ei la tv ci se duc pe net..ei sunt pe duca..ei simt ca timpul lor se sfarseste.

Ideea e ca tinerii au nevoie de invete sa se individualizeze in sensul cresterii. Au nevoie sa inteleaga ca revolta macina si e buna doar pana la un punct, dupa care, conduce la autodistrugere.La Tokyo, oamenii se sinucid in grup. Tinerii au nevoie sa inteleaga ca ei sunt ok asa cum sunt, singura lor vina este aceea ca s-au nascut intr-un sistem bolnav de foame de bani si putere.

Au nevoie sa inteleaga ca nu toti adultii ii neaga, ci doar aceia care cred ca suntem nu oameni, ci boi intr-o turma care se mana intr-o directie dimineata si in alta seara.

Nu pot decat sa sper ca nu vom ajunge niciodata sa ne pierdem in multime la fel de mult ca la Tokyo de exemplu, si ca vor fi cat mai multi tineri care se vor evidentia altfel decat prin a si vopsi parul..sper ca oamenii si tinerii sa inteleaga ca desi suntem in sistem, plini de regului si proceduri, suntem de fapt liberi, si libertatea este aici in mijlocul lor, in normalitatea care nu e un defect atunci cand stii cine esti tu cu adevarat, cu ce te asemeni si prin ce te diferentiezi.

Ps: M-au facut sa scriu aceste randuri un reportaj urmarit la tv aseara cu viata din Tokyo, si un altul despre facebook si tineri la Nasul..